close

Вход

Забыли?

вход по аккаунту

?

Exemplu_elev - Intel®Teach

код для вставкиСкачать
Roma intre legenda si
realitatea istorica
Legenda fondДѓrii Romei
22 aprilie 753 Г®.Hr. - Г®nceputul unui ilustru oraЕџ al lumii
Legenda fondarii Romei este una din
cele mai celebre legende ale istoriei.
Ea cuprinde doua momente:
пЃ¶ ridicarea cetatii Lavinium
пЃ¶ intemeierea Romei.
„…Destinul cerea întemeierea marelui oraş şi înscăunarea celei mai mari puteri
din lume dupДѓ cea a zeilor" (Titus Livius).
Ramni, Romani ….
La aproximativ cincisprezece kilometri de la gura
Tibrului, se ridicДѓ Г®n amonte, pe ambele maluri ale
fluviului, coline domoale, mai Г®nalte pe cel drept, mai
scunde pe cel stГўng.
De acestea din urmДѓ se leagДѓ, de cel puЕЈin 2500 de ani,
numele romanilor.
Sub forma cea mai timpurie sub care ne sunt cunoscuЕЈi,
locuitorii acestui canton nu se numeau Romani, ci
Ramni (Ramnes).
ГЋnceputurile Romei
Romanii nu se Г®ndoiesc de originea lor troianДѓ.
De la Troia, incendiatДѓ de grecii Г®nvingДѓtori Г®n 1 184 ГЋ.Hr., dacДѓ
ne luăm după datarea tradiţională, scapă „piosul Eneas", fiul
lui Anhises Еџi al zeiЕЈei Venus. DupДѓ o lungДѓ peregrinare
mediteraneanДѓ, Eneas Г®Еџi ia ca obГўrЕџie Italia, respectiv
Latium, regiunea viitoarei Rome, cДѓsДѓtorindu-se cu Lavinia,
fiica regelui local Latinius. Fiul sДѓu Ascanius Г®ntemeiazДѓ o
nouДѓ cetate la poalele munЕЈilor Albani: Alba-Longa.
Timp de trei secole, Alba cunoaЕџte 12 regi. Ultimul este alungat
de cДѓtre fratele sДѓu, care, pentru a curma ramura legitimДѓ,
face din nepoata sa Rea Silvia o vestalДѓ, preoteasДѓ constrГўnsДѓ
la castitate.
Legenda fondarii Romei
Potrivit legendei, la 21 aprilie 753
i.C., Romulus si fratele sau geamДѓn
Remus au Г®ntemeiat oraЕџul Roma Г®n
locul unde fuseserДѓ alДѓptaЕЈi de o
lupoaica atunci cГўnd erau sugari.
Legenda referitoare la Romulus si Remus Г®Еџi are probabil
originea in secolul patru i.C., iar data exactДѓ a Г®ntemeierii Romei
a fost stabilita de cДѓtre istoricul roman Marcus Terentius Varro,
Г®n secolul Г®ntГўi i.C.
Romulus Еџi Remus - personaje
de legendДѓ
Potrivit legendei, Romulus si Remus au fost fiii lui Rhea Silvia, fiica regelui
Numitor din Alba Longa. Alba Longa este un oraЕџ mitologic, localizat pe
muntele Alban, in sud-estul viitoarei Rome.
ГЋnainte de naЕџterea gemenilor, Numitor a fost ucis
de cДѓtre fratele sau mai mic Amulius, care a
obligat-o pe Rhea sДѓ devina vestalДѓ, pentru a nu
putea da naЕџtere unor posibili rivali la titlul sau.
Rhea a rДѓmas Г®nsДѓrcinata cu zeul rДѓzboiului,
Marte, Еџi le-a dat naЕџtere lui Romulus si Remus.
Amulius a cerut ca sugarii sa fie Г®necaЕЈi Г®n Tibru,
insa aceЕџtia au supravieЕЈuit si au ajuns la mal la
poalele muntelui Palatin, unde au fost alДѓptaЕЈi de o
lupoaica, pГўnДѓ cГўnd au fost gДѓsiЕЈi de ciobanul
Faustulus.
Romulus - primul Rege al Romei
CrescuЕЈi de Faustulus si nevasta sa, Romulus Еџi Remus au
devenit mai tГўrziu liderii unei trupe de tineri ciobani rДѓzboinici.
DupДѓ ce au aflat adevДѓrata lor identitate, ei au atacat oraЕџul
Alba Longa, l-au ucis pe maleficul Amulius Еџi l-au repus pe tron
pe bunicul lor. DupДѓ aceea gemenii au decis sДѓ Г®ntemeieze un
oras pe locul in care fuseserДѓ salvaЕЈi cГўnd erau copii.
La scurt timp, au ajuns sa se certe si Remus a fost ucis de
fratele lui.
Conform legendei Г®nregistrate de cДѓtre Plutarh Еџi Livius,
Romulus a servit ca primul Rege al Romei.
RДѓpirea sabinelor
Istoria veche a Romei Г®ncepe prin a povesti ce a
plДѓnuit Romulus pentru a le gДѓsi neveste coloniЕџtilor
sДѓi. Ca sДѓ populeze Roma, Romulus a primit tot felul
de oameni din vecinДѓtate, exilaЕЈi, datornici, sclavi
fugiЕЈi, ucigaЕџi. Dar lipseau femeile.
Romulus a recurs la un vicleЕџug: a organizat jocuri publice la
care i-a invitat pe sabini, alДѓturi de celelalte triburi din zonДѓ. ГЋn
timpul curselor, romanii au rДѓpit femeile sabine Еџi i-au izgonit pe
sabini. NeГ®narmaЕЈi, aceЕџtia n-au putut sДѓ se apere Еџi au plecat
blestemГўndu-i pe romanii care cДѓlcaserДѓ Г®n picioare legile
ospitalitДѓЕЈii.
LegendДѓ Еџi adevДѓr istoric
Legenda spune cДѓ Romulus a adus Г®n cetate tot soiul de oameni
care au rДѓpit fetele sabinilor, care locuiau pe alte coline, Еџi
astfel s-a iscat un rДѓzboi care s-a sfГўrЕџit printr-o Г®mpДѓcare.
пЃ¶ AdevДѓrul istoric spune este cДѓ cele mai vechi aЕџezДѓri se
aflau pe colina Palatin aparЕЈinГўnd latinilor, iar pe alte
coline locuiau sabinii.
пЃ¶ Roma a fost condusДѓ alternativ de regi latini Еџi sabini
pana cГўnd Tarquinii etrusci au preluat conducerea.
Aceasta este perioada cГўnd civilizaЕЈia etrusca Г®Еџi face
intrarea Г®n Roma, care la aceea vreme era o uniune de
sate. Tuscii au fДѓcut din ea o mare cetate.
Alte legende ale fondДѓrii Romei
O alta legenda despre Г®ntemeierea Romei, care Г®Еџi are originea in
Grecia Antica, povesteЕџte modul in care personajul mitologic
Aeneas din Troia a Г®ntemeiat aЕџezarea Lavinium Еџi a inaugurat
o dinastie Г®n care aveau sДѓ se nascДѓ cu cГўteva secole mai
tГўrziu Romulus si Remus.
In secolul cinci i.C, activa istorici greci au presupus ca Aeneas
s-a aЕџezat la Roma, care la vremea respectiva era Г®ncДѓ un mic
oraЕџ.
Mitul lui Aeneas
In secolul Г®ntГўi i.C., poetul roman Virgiliu a creat mitul lui
Aeneas Г®n poemul sau epic Eneida, opera care povesteЕџte despre
cДѓlatoria lui Aeneas catre Roma.
In Iliada, un poem grecesc epic scris de Homer in secolul VIII
i.C., Aeneas a fost singurul erou troian important care a
supravieЕЈuit Г®n urma distrugerii Troiei de cДѓtre Grecia. Un pasaj
din aceasta opera spune ca el Еџi descendenЕЈii sДѓi aveau sДѓ
conducДѓ Troia, dar din cauza ca nu a existat nici o Г®nsemnare cu
privire la o asemenea dinastie Г®n Troia, istoricii greci au propus
ideea cДѓ Aeneas Еџi descendenЕЈii sДѓi s-au mutat Г®n alte locuri.
Cele Еџapte coline
Zona Г®n care a fost Г®ntemeiatДѓ Roma, aflatДѓ la o depДѓrtare de
patruzeci de kilometri de gurile Tibrului, nu favoriza
dezvoltarea comerЕЈului maritim, dar Г®n acele vremuri cГўnd
pirateria era Г®n toi, faptul cДѓ se afla mai Г®n interiorul uscatului
reprezenta un avantaj. Din punct de vedere al negoЕЈului de pe
continent, Roma era bine situatДѓ, la rДѓscrucea dintre fluviu Еџi
drumul Еџerpuind de la nord la sud.
Regiunea nu era salubrДѓ; inundaЕЈii, ploi Еџi izvoare perpetuau
natura mlДѓЕџtinoasДѓ a solului. AЕџa se explicДѓ pe de o parte
ravagiile provocate de malarie Г®n cГўmpia din jur Еџi pГўnДѓ Г®n
partea cea mai de jos a oraЕџului, iar pe de altДѓ parte
popularitatea celor Еџapte coline.
Cele Еџapte coline
Colina pe care, potrivit tradiЕЈiei, s-a stabilit prima colonie a fost
Palatinul, poate pentru cДѓ, datoritДѓ prezenЕЈei unei insule Г®n
apropiere, se putea atГўt traversa Tibrul cu piciorul, cГўt Еџi
construi, destul de uЕџor, un pod.
RГўnd pe rГўnd, s-au populat Еџi dealurile Г®nvecinate, pГўnДѓ ce
excedentul de locuitori, trecГўnd fluviul, a ridicat aЕџezДѓri spre
Vatican Еџi Ianicul. De fapt, erau mai mult de Еџapte asemenea
mici ridicДѓturi de pДѓmГўnt. De la o epocДѓ la alta, lista "celor
Еџapte" variazДѓ. ГЋn vremea lui Cicero, cele Еџapte coline erau:
Palatin, Capitolin, Caelio, Esquilin, Aventin, Viminal Еџi
Quirinal. Cele trei triburi stabilite pe coline, latinii, sabinii Еџi
etruscii, s-au unit Г®ntr-o federaЕЈie, Septimontium, Еџi s-au
contopit treptat formГўnd cetatea Romei.
ConsemnДѓri despre Roma
ConsemnДѓri ale lui Vergilius despre istoria Romei
„Dar iată... Romulus, fiul lui Marte... Sub ocrotirea lui,
copile, aceastДѓ ilustrДѓ RomДѓ Г®Еџi va pune imperiul pe
aceeaЕџi treaptДѓ cu universul, tДѓria pe aceeaЕџi treaptДѓ
cu Olimpul, Еџi cu un singur meterez va Г®nchide Еџapte
coline“ - spune conducătorul Anhises, în Infern, când
acesta Г®i vesteЕџte fiului sДѓu, Eneas, istoria oraЕџului
care se va naЕџte din neamul sДѓu.
ConsemnДѓri despre Roma
ConsemnДѓri ale lui Vergilius despre istoria Romei
„Lupte vă cant şi pe oşteanu ce odată, din câmpuri troianice,
Dus de meniri a sosit Г®n pДѓmГўntul italic, la Lavinii,
Zeii, cГўt timp a ЕЈinut mania mГўhnitei Iunone.
Patimi Еџi-n lupte-a-ndurat, Г®n Latium pГўnДѓ sДѓ aducДѓ
Zeii troieni Еџi temeiuri sДѓ-Еџi punДѓ cetДѓЕЈii din care
Neamul latin a purces, poporul albanic şi Roma.”
(citat din Eneida)
ConsemnДѓri despre Roma
ConsemnДѓri ale lui Plutarh
Plutarh este unul dintre istoricii antici care a relatat vechile
legende, transmise prin tradiЕЈie, cu privire la cetatea Romei.
El afirmДѓ:
,,Conform unei legende, cГўndva ar fi nДѓvДѓlit pДѓmГўnturile Tibrului
un neam de oameni puternici Еџi foarte numeroЕџi. Dar
bДѓЕџtinaЕџii au ЕЈinut piept cotropitorilor Еџi pГўnДѓ la urmДѓ i-au
Г®nfrГўnt. ГЋn cinstea acestei izbГўnde a fost Г®nДѓlЕЈat un oraЕџ cДѓruia
i-au zis Roma, ceea ce înseamnă putere.”
PДѓrerea arheologilor
Principalele concluzii ale arheologilor:
пЃ¶ oraЕџul s-a format treptat, prin unirea mai multor comunitДѓЕЈi;
пЃ¶ s-a stabilit cДѓ Г®n secolul VIII i.Hr. au apДѓrut Г®n Latium, pe
colinele Palatin, Esquilin , Caelius Еџi Quirinal , o serie de
aЕџezДѓri primitive, izolate unele de altele;
пЃ¶ pe la jumДѓtatea sec VII i.Hr. populaЕЈia primelor aЕџezДѓri a
Г®nceput sДѓ ocupe versanЕЈii colinelor Еџi vДѓile dintre ele; apariЕЈia
Forului roman, ca un centru al vieЕЈii economice Еџi politice,
sunt fixate in primul pДѓtrar al secolului VI i.Hr.; Г®n aceeaЕџi
perioadДѓ, Capitolul se transforma Г®n citadela noului oraЕџ.
Arheologii Г®nclinДѓ sДѓ dateze apariЕЈia Romei la Г®nceputul
secolului VI i.Hr.
Dovezi arheologice
La Г®nceputul secolului al XX-lea,
sДѓpДѓturile arheologice au Г®nceput
sДѓ scoatДѓ la luminДѓ cele mai vechi
vestigii (contribuЕЈii importante ale
arheologului Andrea Carandini).
S-au gДѓsit pe Palatin resturile a
douДѓ sate formate din adДѓposturi
din stГўlpi de lemn Еџi argilДѓ, pe
care vestigiile de ceramicДѓ permit
sДѓ le datДѓm Г®n cea de a doua
jumДѓtate a secolului al Vlll-lea.
Grota Lupoaicei
Este o grotДѓ subteranДѓ descoperitДѓ de arheologi.
Andrea Carandini, profesor la Universitatea La Sapienzia din Roma, pentru a
demonstra veridicitatea legendei Lupoaicei citeazДѓ ca argument Еџi scrierile
antice care fac referire la grota "Lupercale", denumire evident legatДѓ de
cuvântul “lupa”, adică Lupoaică, în latină.
Grota Lupoaicei
Reprezentare anticДѓ
Puncte de vedere ale arheologilor
“ …. Am găsit şi coliba
sacerdoteselor unde se fДѓcea
focul sacru Еџi pardoseala
veche de la jumДѓtatea
secolului al VIII-lea i.H.
Aceasta e o proba care ne
permite sДѓ datДѓm cu precizie
fondarea oraЕџului ."
- arheologul Carandini
Titlus Livius Еџi istoria Romei
Titus Livius (ca. 59 Г®.Hr. - 17 d.Hr.) a
fost istoric roman, autor al unei
monumentale istorii a Romei, Ab
urbe condita (De la fondarea
Romei) - Г®n 142 de cДѓrЕЈi.
Titus Livius a folosit materialul gДѓsit
Г®n cronicile deja existente. El
acorda, mai ales, preЕЈuire valorii
literare Еџi interesului provocat de
povestirea unui eveniment,
indiferent dacДѓ era veridic sau nu.
Roma astДѓzi
Centrul Istoric al Romei este astДѓzi pe lista UNESCO de
Patrimoniu al UmanitДѓЕЈii
LegendДѓ Еџi adevДѓr istoric
Legenda Г®ntemeierii Romei este in izvor important deoarece aduce
informaЕЈii cu privire la spaЕЈiul Еџi timpul formarii oraЕџului.
DeЕџi, mare parte din aceasta legendДѓ ЕЈine de literaturДѓ, exista Еџi
elemente de adevДѓr.
Cu privire la originile Romei este practic imposibilГЈ contrazicerea unor
scriitori antici pentru partea legendarДѓ a istoriei romane.
Istoria Еџi realitatea nu pot fi separate de mit pentru cДѓ nu se poate trДѓi Г®n
afara imaginarului Еџi a mitologiei.
Cel mai important lucru rДѓmas Г®n urma civilizaЕЈiei romane este limba
latinДѓ, cea din care s-au dezvoltat: italiana, spaniola, franceza,
portugheza Еџi romГўna.
Expresii Еџi proverbe latine celebre
VAE VICTIS (Am venit, am vazut, am invins!) - dupДѓ Titus Livius, aceste cuvinte ar fi fost spuse
de un anume Brennus, cДѓpetenia jefuitorilor gali care au distrus si au pradat Roma in 390
ien.
O TEMPORA! O MORES! (Ce vremuri! Ce moravuri!) - Vorbe atribuite lui Iulius Caesar, atГўt
de Plutarh cГўt Еџi de Suetoniu.
MARMOREAM URBEM RELINQUO, QUAM LATERICIAM ACCEPI (Mi-a fost Г®ncredinЕЈat
un oraş de cărămizi, las în urma un oraş de marmura) – cuvinte atribuite împăratului
Augustus.
BONI PASTORIS EST TONDERE PECUS, NON DEGLUBERE (Pastorul cel bun Г®Еџi tunde
oile, nu le jupoaie) – frază atribuita lui Tiberiu. A fost adresata de împărat guvernatorilor de
provincii romane Еџi stДѓ mДѓrturie pentru chibzuinЕЈa politicДѓ Еџi cumpДѓtarea administrativa ale
urmaЕџilor lui Augustus.
AUDACES, FORTUNA JUVAT (Soarta favorizează pe îndrăzneţi) – Vergilius
AUDIATUR ET ALTERA PARS (SДѓ fie ascultatДѓ Еџi cealaltДѓ parte) - Seneca
AB ALIO EXPECTES, ALTERI QUOD FECERIS (AЕџteaptДѓ de la altul, ce i-ai fДѓcut tu lui)
CГўteva expresii celebre
folosite Г®n limba romГўnДѓ Еџi Г®n alte limbi
 ab Urbe condita - de la
Г®ntemeierea Romei
 magna cum laude - expresie
comunДѓ de apreciere, de onoare
 acta est fabula! - piesa a fost
jucata!
 magister ludi – educator
 acta non verba! - fapte nu
vorbe!
 advocatus diaboli - avocatul
diavolului
 ars poetica - arta poeziei
 cogito ergo sum - cuget, deci
exist
 curriculum vitae - cursul vieţii
(autobiografie)
 ne quid nimis! - nimic prea mult
 nihil novi sub sole - nimic nou
sub soare
 nota bene - ia aminte!
 panem et circenses - pâine şi
circ
 quod erat demonstrandum ceea ce era de demonstrat
BIBLIOGRAFIE
 Titus Livius, traducere Nicolae Barbu & al., Istoria Romană, simeria
Tipografia Academiei RomГўne, 1894 - 1915.
 LIVIUS, Titus, De la fondarea Romei, editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1959
 Titus Livius, Ab urbe condita, Minerva, 1998
 F.Braunstein, Marile mituri ale lumii, Bucureşti, Lider, 2002
 .Plutarh, Oameni iluştri ai Romei, Chişinău, Cartier, 1992
 Vergilius, Eneida, traducere de George Coşbuc, Univers, 1987
 Ferrari, Anna, Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Iaşi, Polirom,
2003
 http://www.info-portal.ro/articol/biografie-titus-livius/1271/1/biografietitus-livius/
 http://culturasicomunicare.com/?q=node/11
 Gheorghe Guţu, Dicţionar latin – român, editura Humanitas, 2008

http://news.nationalgeographic.com/news/20...ome-grotto.html
Документ
Категория
Презентации
Просмотров
11
Размер файла
870 Кб
Теги
1/--страниц
Пожаловаться на содержимое документа