close

Вход

Забыли?

вход по аккаунту

?

Slide 1 - proiectromana

код для вставкиСкачать
Cat de importanta este familia
in societate?
пЃ®
пЃ®
пЃ®
“Familia este cel mai scump lucru din
lume”
FAMГЌLIE s. 1. neam, viИ›Дѓ, (livr.) stirpe, (astДѓzi rar) seminИ›ie, (Г®nv. И™i pop.)
sДѓmГўnИ›Дѓ, (Г®nv. И™i reg.) seminИ›enie, tДѓlaie, (Mold. И™i Transilv.) pojijie, (Г®nv.)
femeie, rudДѓ, rudenie. (S-a adunat cu toatДѓ ~ lui.) 2. neam, sГўnge. (E din
~ noastrДѓ.) 3. v. casДѓ. 4. v. dinastie. 5. (FIZ.) familie radioactivДѓ = serie
radioactivДѓ.
`”Cand te binecuvânteaza parintele poti urca cu
bine si muntele. ~”
Mara – (prezentare) - Capitolul 1.—
Saracutii mamei
пЃ®
In primul capitol este prezentata Mara,o femeie saraca, vaduva cu doi copii,
dar era voinica si harnica. Barzovanu,care fusese sotul ei era mai mult
carpaci decat cizmar si statea mai mult la birt decat acasa.
In fiecare marti dimineata, Mara isi lua copii si cosurile pline si iesea in piata
de pe tarmul drept al Muresului.Joi dimineata trecea Muresul si iesea in
piata pe tarmul stang al acestuia.Vineri noaptea pleca la Arad pentru ca s-o
prinda sambata dimineata acolo deoarece „lumea se aduna din sapta
tinuturi”.Mara se intorcea acasa numai in zilele de Sfanta Maria.
In biserica, care se afla pe un deal de pe partea dreapta a Muresului, se
zvonea ca exista acolo o icoana „facatoare de minuni”, dar Mara, desi era o
crestina adevarata,nu credea in ea.Desi copiii erau desculti, nepieptanati si
nespalati, Mara era tare mandra de ei si spunea ca nimeni nu mai are copii
ca ai ei.
In fiecare zi, Mara pune bani in cei trei ciorapi, care sunt:unul pentru
inmormantare, unul pentru Persida,fata ei, si unul pentru Trica, baiatul ei.
Mara doreste sa o trimita pe Persida la calugaritele din Lipova.
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
Tren de placere(prezentare)
De I. L. Caragiale
In ,,Momente si schite”, I.L.Caragiale ne propune o
viziune realista asupra lumii,ironica de cele mai multe ori,asociata insa cu elemente de
modernitate precum cele care imagineaza lumea ca un imens carnival,o lume a mastilor,
inautentica si instrainata.
,,Momentele si schitele” construite in jurul unor teme precum politica, oportunismul,
familia, scoala, presa, biocratia, justitia, viata mondena,genereaza un univers comic.
Inca de la inceput familia Georgescu nu este una model.
Ei se hotarasc sa plece la Sinaia doar pentru ca acest lucru face parte din obiceiurile
mondene ale vremii.
Din folosirea unor diminutive cum ar fi:,,mamita”, ,,puiule”, ,,mamitichii” rezulta rasfatul
familiei. Doamna Georgescu este un personaj feminin care se imbraca in functie de
tendintele si obiceiurile mondene ,dorind astfel sa para o mare doamna din inalta
societate.
Si restul familiei se comporta la fel, chiar daca ei nu fac parte din inalta societate.
Din alergatura pe care o face domnul
Georgescu rezulta ca aceasta familie nu este una organizata,cu anumite reguli ce
trebuiesc respectate intr-o familie,fiecare facand ce vrea.
Singura care ajunge in centrul labirintului,intr-o tarzie cunoastere de sine, ,, cu sufletul
incarcat de fermecatoare
amintiri , madam Georgescu:,,Ah!a fost o placere ce va ramane neuitata...Pe luna cu
trasurile la pas si deasupra armoniei apelor de munte si soaptelor padurii , lautarii
acompaniind incetinel si d. Misu cantand menuetul,pe care-l canta regulat in parc si
care-I place atata lui madam Georgescu!... .
Principala sursa a comicului o constituie contrastul dintre aparenta si esenta ca
expresie a ciocnirii dintre ceea ce cred eroii lui I.L.Caragiale ca sunt si ceea ce sunt cu
adevarat.
Comicul este sustinut si de modul in care I.L.Caragiale vede lumea , un fel de
carnaval continuu in care fiecare poarta o masca.
Apartenenta la gen epic-Mara- I. Slavici
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
Romanul a aparut in 1906. Tema romanului este constituita de soarta unei femei
pentru care banul inseamna putere si triumf in lume: “Banul e mare putere. El
deschide toate usile si strica toate legile”.
Titlul romanului este reprezentat de numele personajului principal. Mara reprezinta
in operele lui Slavici o “energie” pe care o face sa triumfe. Romanul este structurat
in 21 de capitole cu titluri care rezuma evolutia personajelor. Actiunea romanului
are loc in zona localitatilor Arad, Lipova si Radna. Timpul in care se petrece
actiunea este veacul al XIX-lea.
Mara este o vaduva cu 2 copii, Persida si Trica, care munceste din greu pentru
“saracutii mamei”. Din micul negot, Mara aduna bani pentru viitorul copiilor ei.
Persida este educata la o manastire catolica din Lipova, iar Trica devine ucenic la
un cojocar.
Persida atrage privirile unui tanar, Natl Hubar, cu care se va casatori in final.
Aceasta casatorie are loc fara stirea Marei. Existenta ulterioara a Persidei ii
produce mamai sale numai amaraciune.
In momentul in care Persida naste un copil se instaureaza “linistea si pacea”.
Personajul Mara isi schimba semnificatia numelui devenind puternica prin bogatie.
Numele ei avea semnificatia biblica de cea plina de amaraciune. Trasaturile Marei
sunt dragostea pentru copii, iubirea banului, harnicia, hotararea si perseverenta.
“Mara” este un roman realist pentru ca prezinta lumea targurilor transilvanene din
zona Aradului cu modul de viata si datinile specifice acesteia.
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
Este un roman traditional pentru ca evenimentele se succed cronologic, iar
autorul este omniscient si omniprezent. Evolutia personajelor este urmarita
pe parcursul a 21 de capitole. Primul capitol se numeste “Saracutii mamei”,
iar ultimul “Pace si liniste”. Pentru a le asigura copiilor un viitor indestulat,
Mara se ocupa cu mica negustorie alergand in fiecare zi intre cele 3
localitati, traind modest si adunand banii cu multa chibzuinta. Impacarea
dintre Persida si mama sa este umbrita de moartea lui Hubar, tatal lui Natl.
Portretul fizic al Marei este cel al unei femei robuste pe fata careia se citesc
semnele trecerii timpului. ,,Muiere mare, spatoasa, greoaie, cu obrajii batuti
de soare, de ploi si de vant, Mara sta toata ziua sub satra, in dosul mesei
pline de poame si de turta dulce”.
Mediul in care traieste Mara este alcatuit din targoveti si negustori si ii
trezeste acesteia dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata.
Astfel, cand Trica este dat afara din scoala, Mara ii promite ca o sa-l duca la
o scoala mai buna: “Am sa te scot om, om de carte, om de frunte ca sa nu
mai fii ca tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si copiii lor in fata ta cum
stam noi in fata lor”. Mara intelege ca singurul mod de a urca pe scara
sociala este banul, astfel ea isi organizeaza viata in functie de aceasta
putere adunand bani, Mara incepe sa-i iubeasca.
Astfel, la botezul nepotului ei, ea le ofera acestuia si parintilor lui 8000 de
florini din zestrea de 30 000 a Persidei. Banii insa ii pastreaza tot la ea pe
motivul ca “Mai bine decat la mine, unde-ar putea sa stea?”.
Apartenenta la gen epic-Tren de placereI.L.Caragiale
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
Tren de placere este o schita comica ,scrisa de I.L.Caragiale.
Actiunea se petrece la casa sotilor Georgescu,intr-o zi de sambata,in care planul era sa plece la
Sinaia cu puiul,copilul lor dar desigur nu putea lipsii nici gramama pe nume Anica,mama Doamnei
Georgescu .
Era o invalmaseala mare in familia acestora,cucoanele se imbracau cu cele mai alese haine,la fel
il imbracau si pe puiul intr-o uniforma de ofiter de vanatori.
Dupa mici “scantei”, intre D.Georgescu si gramama, ca intre ginere si soacra,au plecat spre gara
sa astepte mult asteptatul tren care avea sa-i duca la Sinaia.Din nefericire,trenul intarzie.Toata
familia era agitata,deoarece Doamna Anica nu mai ajungea la timp,spre fericirea D.Georgescu
care era satisfacut de acest gand,ca ar putea pleca la Sinaia fara soacra lui.
A sosit trenul ,la fel si gramama si au pornit in calatorie.
Dupa cateva ore de drum au ajuns si la Sinaia unde pe D.Georgescu il asteptau alte
necazuri.Madam Georgescu a plecat impreuna cu gramama sa caute un loc de dormit peste
noapte iar D.Georgescu a ramas cu puiul.
Dupa lungi asteptari D.Georgescu a pornit in cautarea cucoanelor.Lasandu-l pe copil pe banca in
parc pentru cateva momente,la intoarcerea acestuia nu mai era nici copilul.Il luase madam
Georgescu.Speriat de acest lucru a intrebat un trecator daca nu a vazut copilu,acesta i-a spus ca
l-a surprins cu o doamna careia i spune mamitico.
Dupa multe cautari,i-a gasit si pe ispravi.Aici a avut loc o cearta dupa care s-au impacat si toate
erau bune si frumoase.
Sentimentele sunt transmise in mod indirect prin intermediul personajelor.
Timpul este petrecut la Sinaia de familia Georgescu.
Modul principal de expunere este dialogul.
пЃ®
пЃ®
пЃ®
In romanul”Mara”familia este
formata din Mara si cei doi copii ai ei
Persida si Trica.
Obiceiul la ei in familie era ca
barbatul sa aiba obligatii si scopuri
precis definite, pe cand femeia
trebuie sa-si respecte indatoririle ca
femeie si ca mama. Mara cum era
vaduva singura, avea indatoriile de
tata sa aduca banii in casa dar si
indatoriri ca sa-si creasca si sa-si
educe copii.
Copiii Marei, desi au crescut fara un
tata, ei au primit o educatie potrivita
acasa si au ajuns oameni apreciati
de popor.
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
In schita “Tren de placere”, familia este
formata din :Madam Georgescu,D-L
Georgescu,copilul lor(puiul) si mama lui
madam Georgescu gramama(Anica).
Inca de la inceput, familia Georgescu nu a
fost una model .Copilul era rasfatat si era
pe primul loc la ei in familie.
Doamna Georgescu este un personaj
feminin care se imbraca in functie de
tendintele si obiceiurile mondene ,dorind
astfel sa para o mare doamna din inalta
societate. Si restul familiei se comporta la
fel, chiar daca ei nu fac parte din inalta
societate.
Aceasta familie nu este una organizata,cu
anumite reguli ce trebuiesc respectate intr-o
familie,fiecare facand ce vrea.
Elevii care au participat la acest
proiect sunt :
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
пЃ®
Rus Natalia
Oprea Alexandra
Feher Denisa
Delean Alexandra
Trif Bogdan
Документ
Категория
Презентации
Просмотров
13
Размер файла
716 Кб
Теги
1/--страниц
Пожаловаться на содержимое документа