close

Вход

Забыли?

вход по аккаунту

?

Criza Republicii Romane

код для вставкиСкачать
Criza
Republicii Romane
Autori: ViЕџan-Miu Tudor
Clasa a IX-a L, Profilul Uman Filologie,
Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”
Profesor coordonator: dl.prof. Pascu Vasile
BucureЕџti, 23 mai 2012,
Sesiune de referate Еџi comunicДѓri ЕџtiinЕЈifice ale
elevilor la disciplina istorie
Cuprins
- sistemul republican roman (509 Г®.Hr.)
- divergenţele sociale dintre patriciat şi plebe (451 –
287 Г®.Hr.)
- criza terenurilor agricole generatДѓ de expansiunea
militară (264 – 133 î.Hr.)
- reformele fraţilor Gracchus (133 – 121 î.Hr.)
- precedente pentru tiranie: Marius şi Sulla (105 – 79
Г®.Hr.)
- Primul triumvirat (60 – 53 î.Hr.) şi Războiul Civil
(49 – 45 î.Hr.)
- Al Doilea Triumvirat (44 – 36 î.Hr.) şi Ascensiunea
lui Augustus (31 – 27 î.Hr.)
Republica RomanДѓ avea un sistem democratic
indirect, prin reprezentanЕЈi (Senat, magistraturi,
adunări populare) care luau hotărârile “în numele
Senatului şi a poporului roman”
SPQR = Senatus Populus Que Romanus
Regatul Roman era condus printr-un sistem
monarhic reprezentat de 7 regi legendari (753 –
509 Г®.Hr.), fiind Г®nlДѓturat Г®n urma rДѓscoalei conduse
de Lucius Collatinus Еџi Iunius Brutus, instauratorii
regimului republican Еџi primii sДѓi consuli.
Lucius Tarquinius Superbus,
ultimul rege roman (535 – 509 î.Hr.);
excesele sale Еџi a fiului sДѓu, Sextus
Tarquinius, ar fi determinat rДѓscoala.
Legea celor 12 table (Leges Duodecim Tabularum),
redactată pe 12 table de aramă între anii 451 – 449
Г®.Hr. de comisia decemvirilor (1), a fost prima reformДѓ
Г®n favoarea plebeilor, limitГўnd abuzurile patricienilor Еџi
recunoscГўnd egalitatea Г®ntre cele douДѓ clase.
SupremaЕЈia politicДѓ a senatorilor patricieni se va
Г®ncheia efectiv Г®n anul 287 Г®.Hr., prin Lex Hortensia,
lege prin care Consiliului Plebeilor putea lua hotДѓrГўri
independent de aprobul organului legislativ. Astfel, s-a
obЕЈinut egalitatea politicДѓ dintre plebe Еџi patriciat.
NotДѓ: (1) Din pДѓcate, cele 12 table originale nu au rДѓmas pentru
posteritate, fiind distrusДѓ Г®n incendiul Romei provocat de galii
conduЕџi de Brennus, Г®n 390 Г®.Hr.
Cele trei războaie punice (264 – 241 î.Hr.; 218 –
201 î.Hr.; 149 – 146 î.Hr.) şi cele patru războaie
macedoniene ce i-au urmat (214 – 205 î.Hr.; 200 –
196 î.Hr.; 172 – 168 î.Hr.; 150 – 148 î.Hr.), deşi au
dus la expansiunea teritorialДѓ a statului roman,
au implicat recruţii – aleşi numai din rândul
proprietarilor de pДѓmГўnt (!) - Г®n campanii tot mai
frecvente Еџi pe distanЕЈe tot mai mari, ducГўnd la
sДѓrДѓcirea fermei Г®n absenЕЈa lor, acumularea de
ndatoriri, pierderea proprietăţii şi – în consecinţă –
au dus la sДѓrДѓcirea proprietarilor mici Еџi
mijlocii, cu consecinЕЈe demografice (transferul de
populaЕЈie sДѓracДѓ spre Roma) Еџi militare (scДѓderea
numДѓrului de cetДѓЕЈeni recrutabili).
Rezolvarea problemei distribuirii inechitabile a pДѓmГўntului a
fost Г®ncercatДѓ succesiv de tribunii populari Sempronius
Gracchus, Tiberius (133 î.Hr.) şi Caius (123 – 121 î.Hr.).
DeЕџi votatДѓ, reformДѓ agrarДѓ lui Tiberius a eЕџuat, a fost reluatДѓ
de Caius cu efect restrГўns (Г®mpropriertДѓrirea a 80.000 de
cetДѓЕЈeni romani), ambii fiind uciЕџi Г®nainte de implementarea
totalДѓ a mДѓsuriilor iniЕЈiate.
Tribunul Caius Gracchus cu
spatele spre Senat Еџi faЕЈa spre
popor; reforma fratelui sДѓu,
Tiberius, a fost votatДѓ nu Г®n
Senat ci Г®n cadrul adunДѓrilor
populare, fapt neconstituЕЈional.
Legea agrarДѓ a lui Caius Еџi Tiberius Gracchus a
fost ultima reformДѓ salutarДѓ a Republicii
romane, reformatorii populari ce le-au urmat fie
ГЋntГўlnind aceeaЕџi soartДѓ (Ex: Livius Drusus, 91
Г®.Hr.), fie susЕЈinГўnd mДѓsuri populiste prea
radicale (Ex: Precum Publius Clodius, “Lege
Clodiae”, 58 î.Hr.), fie abandonând idealul
Republicii pentru obЕЈinerea puterii personale
(Ex: Caius Marius, Iulius Caesar).
Caius Marius – “homo novus” din partida
popularilor – a salvat armata romană de la
înfrângerea în războiul iugurtin (112 – 105
Г®.Hr.), victoria sa bazГўndu-se pe o reformДѓ
militarДѓ (recrutarea soldaЕЈilor nu pe bazДѓ
de pДѓmГўnturi ci voluntariat).
Lucius Cornelius Sulla – aristocrat din
partida optimaţilor – a fost propulsat pe plan
politic de participarea Г®n rДѓzboiul iugurtin,
sub comanda lui Marius, Еџi Г®n RДѓzboiul
Social (91 – 88 î.Hr.), al “Aliaţilor Italiei”.
Confruntarea dintre Sulla Еџi Marius pentru
comanda rДѓzboiului Г®mpotriva lui Mithridates
al VI-lea (88 – 84 î.Hr.) s-a încheiat în
favoarea primului, printr-o ocupaЕЈie militarДѓ a
oraЕџului de cДѓtre armatele lui Sulla.
ГЋn timpul campaniei mitraditice, generalul
Marius a recucerit oraЕџul, obЕЈinГўnd puterea
consularДѓ (86 Г®.Hr.), succesorii sДѓi fiind membri
ai partidei populare (Lucius Cornelius Cinna,
Gnaesus Papirius Carbo).
ГЋntors din Asia (83 Г®.Hr.), Sulla recapДѓtДѓ
controlul asupra Romei (82 Г®.Hr.),
instaurГўnd o dictaturДѓ personalДѓ sub
partida optimaЕЈilor, cu consecinЕЈe
dezastroase pentru republicДѓ (mДѓsura cu
consecinЕЈele cele mai devastatoare a fost
iniЕЈierea proscripЕЈiei).
Marcus Crassus – cel mai bogat cetăţean
roman, care Еџi-a acumulat averea prin
cumpДѓrarea la preЕЈ redus a proprietДѓЕЈilor
proscrişilor din timpul regimului sullan – nu
s-a ridicat niciodatДѓ pe plan politico-militar
la nivelul posibilitДѓЕЈilor sale financiare.
Gnaesus Pompeius – eliberatorul Hispaniei, alungătorul
piraЕЈilor mediteranieni, suprimatorul revoltei
lui Spartacus (73 – 71 î.Hr.), câştigătorul
celui de al 3-lea rДѓzboiului mitridatic,
cuceritorul Armeniei, Siriei, Iudeei –,
datoritДѓ succeselor militare, a cДѓpДѓcat o
mare influenЕЈДѓ pe plan politic.
Caius Iulius Caesar – membru al
partidei popularilor - i-au adus pe
Crassus Еџi Pompei Г®ntr-o alianЕЈДѓ
secretДѓ Еџi informalДѓ (Primul
Triumvirat, 60 Г®.Hr.), cДѓutГўnd
dominaЕЈia vieЕЈii politice romane.
Redistribuirea pДѓmГўntului Г®n
timpul mandatului consular sine collega (59
Г®.Hr.) Еџi expansiunea militarДѓ Г®n Galia drept
guvernator (58 î.Hr. – 49 î.Hr.) i-au adus
faimДѓ.
ГЋn Г®mpДѓrЕЈirea teritorialДѓ fДѓcutДѓ Г®ntre
membrii triumviratului, Pompei pДѓstra
Spania, lui Cezar Г®i rДѓmГўnea Galia, iar
Crassus primea Siria, angajându-se –
dorind glorie militară – într-o campanie
militarДѓ Г®n est (rДѓzboiul parthian, 53 Г®.Hr.)
ce i-a fost fatalДѓ.
AmeninЕЈarea ascensiunii continue a lui Caesar,
moartea lui Crassus Г®n Siria (53 Г®.Hr.) Еџi
depДѓrtarea lui Pompei au dus la destrДѓmarea
alianЕЈei, pierderea imunitДѓЕЈii politice Еџi
chemarea spre judecatДѓ a lui Cezar precum Еџi
cГўЕџtigarea puterii consulare sine collega de
cДѓtre Pompei ducГўnd la izbucnirea rДѓzboiului
civil (49 – 45 î.Hr.).
RДѓzboiul Civil Caesar versus Pompei
(repere cronologice)
• 49 î.Hr. = trecerea râului Rubicon de către
armatele lui Cezar
• 48 î.Hr. = bătălia de la Dyrrahachium
(victoria lui Pompei); bДѓtДѓlia de la Pharsalus
(victoria lui Cezar); retragerea Г®n Egipt Еџi
moartea lui Pompei
• 47 – 45 î.Hr. = armatele lui Cezr avansează
Г®n Asia MicДѓ (47 Г®.Hr.), nordul Africii (46 Г®.Hr.)
Еџi Spania (45 Г®.Hr.), eradicГўnd rДѓmДѓЕџiЕЈele
armatei lui Pompei.
ГЋntors victorios la Roma (44 Г®.Hr.), Cezar este
proclamat consul sine collega Еџi dictator perpetuus.
Teama senatorilor faЕЈДѓ de presupusa sa pretenЕЈie de a
accede la titlul de rex a determinat o grupare condusДѓ de
Caius Longinus Еџi Marcus Brutus sДѓ iniЕЈieze un complot
de asasinare, cДѓreia dictatorul i-a cДѓzut victimДѓ
la 15 martie 44 Г®.Hr.
ConsecinЕЈele au fost
nefavorabile: asasinii vor fi
urmДѓriЕЈi Еџi uciЕџi iar
moЕџtenitorul
dictatorului Г®i va lua locul.
DupДѓ asasinarea lui Cezar s-a format Al Doilea Triumvirat
(44 – 36 î.Hr.) – între Octavian, Marc Antoniu şi Lepidus -,
menit sДѓ pedepseascДѓ conspiraЕЈioniЕџtii retraЕџi Г®n Grecia
(scop atins prin BДѓtДѓlia de la Philippi, 42 Г®.Hr.). Eliminarea
lui Lepidus – prin dezertarea trupelor sale în Sicilia şi
acuzarea de abuz de putere (ambele uneltiri a lui
Octavian), soldată cu plecarea în exil – apropierea lui Marc
Antoniu faЕЈДѓ de regina Egiptului (Cleopatra) Еџi ambiЕЈia lui
Octavian de deЕЈinere a puterii absolute ducГўnd la
destrДѓmarea alianЕЈei Еџi Г®nceputul a Г®ncДѓ unui
rДѓzboi civil,Г®ntre Antonius Еџi Octavianus.
Marc Antoniu era un fost locotenent a a lui Cezar,
Octavian nepotul Еџi moЕџtenitorul sДѓu politic,
iar Lepidus un alt fost locotenent.
RДѓzboiul Civil Marc Antoniu versus Octavian
(repere cronologice)
• 2 septembrie, 31 î.Hr. = bătălia navală de la
Actium dintre flota octavianДѓ condusДѓ de
generalul Marcus Agrippa Г®mpotriva flotei
marc-antoniene Еџi egiptene (victoria lui
Octavian)
• 1 august, 30 î.Hr. = cucerirea oraşului
Alexandria (victoria lui Octavian); sinuciderea
lui Marc Antoniu, la 10 zile dupДѓ ceea a
Cleopatrei (12 august)
Victorios Г®n rДѓzboiul civil, Octavian
obЕЈine Г®ntreaga putere militarДѓ
(Imperator), politicДѓ (proconsul pe
viaţă, prim – senator, tribun al
poporului, cenzor), civilДѓ (princeps
= prim senator) Еџi religioasДѓ
(Pontifex Maximus).
Rolurile instituЕЈiilor republicane sunt
minimalizate şi – prin numirea drept moştenitor a fiului
lui Octavian, Tiberius – este instaurată o dinastie
ereditarДѓ, fiind astfel pus capДѓt Republicii. ГЋncepuse o
nouă eră: Principatul (27 î.Hr. – 284 d.Hr.).
CONSTATARE FINALД‚: OdatДѓ ce a atins graniЕЈele unui
imperiu, Republica a avut nevoie de un Г®mpДѓrat pentru o
conducere eficientДѓ. TotuЕџi, dacДѓ un dictator capabil Еџi
Puternic putea obЕЈine expansiune militarДѓ, prosperitatea
economicДѓ Еџi perioade de pace autenticДѓ (Ex: Octavian, 27
î.Hr. – 14 d.Hr.), un dictator perfid şi egocentric putea aduce
Г®nfrГўngeri militare, crize economice, nemulЕЈumiri sociale Еџi
perioade de instabilitate politică (Ex: Caligula, 37 – 41 î.Hr.).
Concluzie: Dictatura este un sistem politic dependent de
dictator – conducătorul potrivit poate aduce prosperitate, în
timp ce conducДѓtorul nefavorabil poate aduce ruina statului.
Altfel spus, �Dictatura este forma de guvernare ideală dacă ai dictatorul potrivit’ (Will Rogers, 1927, în contextul
ascensiunii fascismului italian)
BIBLIOGRAFIE
• Wikipedia – Regatul Roman, Republica Romană (în limba
romГўnДѓ), Roman Republic, Crisis of the Roman Republic,
The Twelve Tables, Tiberius Gracchus, Gaius Gracchus,
Gaius Marius, Lucuis Cornelius Sulla, Marcus Licinius
Crassus, Gnaesus Pompeius, Caius Julius Caesar, Augustus
(Г®n limba englezДѓ)
• Scribd – “Criza Republicii Romane (133 – 31 a.Chr.)” (7
pagini), curs universitar
• Surse istorice - “Fraţii care ar fi putut salva Republica”
• Manual de Istorie pentru clasa a IX-a, Editura Rosetti (2004)
– “Republica Romană” (p.24 – 25), “Imperiul Roman” (p.26 –
27)
• Enciclopedia “Când, Unde şi Cum s-a Întâmplat?”, Editura
Reader’s Digest – “Crimă de Idele lui Martie” (p.54 – 55), “De
la republică la imperiu” (p.56 – 57)
Документ
Категория
Презентации
Просмотров
35
Размер файла
14 091 Кб
Теги
1/--страниц
Пожаловаться на содержимое документа